“Inima
întunericului” (1899) de Joseph Conrad, este un roman fabulos în ciuda
dimensiunilor reduse. Personajele si acţiunile se află într-un univers perfect,
alcătuind o maşinărie bine unsă care
funcţionează la parametrii optimi. Un text sensibil, misterios, pe fundalul
căruia de ridică uriaşul spectru al lui Kurtz, un personaj construit “in
absentia”, care ia proporţiile colosale ale unui zeu păgîn.
Kurtz
este omul revoltat care vrea să-şi atingă limitele şi apoi să treacă pragul lor
abisal, este bărbatul care nu mai are nimic de pierdut şi vrea să aibă viziune
infinitului.
Infestat
de civilizaţie (el moare când albii se apropie sau el le permite să se
apropie), purificat de sălbăticie, anticipează, parcă, teoriile lui Claude Lévi-Strauss despre comunitatea
umană nepervertită.
Textul
seduce atât prin acţiunile înfăţişate cititorului cît şi prin pasajele care
lipsesc din roman.
Modelul
eroului este neobişnuit, surprinzător, captivant, idolatrizat de o comunitate
de băştinaşi de pe malul fluviului Congo dar şi un ideal paideic.
Joseph
Conrad este tulburător prin sorgintea lirică a textului, prin poezia
discursului narativ, transmite nostalgie şi dragoste disperată pentru marea
capricioasă – sentiment pe care îl cunoaşte numai un marinar experimentat (fapt
care îi dă în vileag trecutul).
Cartea
prezintă similitudini cu romanul “Changi” de James Clavell şi cu “Povestaşul”
lui Mario Vargas Llosa.
Romanul
“Inima întunericului” a fost ecranizat în 1979 de către Francis Ford Copolla. Filmul
se numeşte “Apocalypse Now”. Personajele principale sunt interpretate de Marlon
Brando şi Martin Sheen. Este o peliculă despre
limită şi libertate, despre fascinaţia exercitată de comunităţile exotice.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu